Multe companii trăiesc cu impresia falsă că dacă Legea nr. 333/2003 le obligă să aibă un sistem de alarmă și monitorizare video, sunt acoperite automat și în fața GDPR. În 2026, această neînțelegere costă scump.
Doar în primele patru luni ale anului 2026, Autoritatea Națională de Supraveghere (ANSPDCP) a aplicat deja amenzi de peste 239.000 de euro (aproape 1.2 milioane lei), iar sistemele CCTV folosite incorect rămân în topul plângerilor trimise de cetățeni și angajați.
Securitatea fizică și protecția datelor nu se exclud, dar trebuie să funcționeze după reguli clare. Iată unde greșesc cele mai multe firme și cum să eviți amenzile.
1. Capcana „Interesului Legitim”: Siguranța nu mai e un cec în alb
Cel mai des întâlnit mit este: „Pun camere pentru că vreau să îmi protejez marfa/angajații, deci am interes legitim”.
În 2026, ANSPDCP taxează dur lipsa unei Analize de Impact asupra Protecției Datelor (DPIA) sau a unui test de proporționalitate scris. Nu poți filma totul doar pentru că „așa e sigur”.
-
Excesul de unghi: Dacă vrei să îți protejezi fațada magazinului împotriva vandalismului, camera trebuie să bată strict pe ușa și vitrina ta. Dacă unghiul surprinde jumătate din trotuarul public sau curtea vecinului, colectezi date în mod excesiv și riști o sancțiune.
-
Camerele ascunse: Utilizarea camerelor disimulate (fără marcare clară) este ilegală în context comercial sau de muncă, cu excepția unor cazuri penale extrem de rare, gestionate direct cu organele de poliție.
2. Monitorizarea angajaților: Linia roșie pe care companiile o trec constant
Dacă monitorizarea spațiilor de depozitare sau a caselor de marcat este justificată prin riscuri de furt, supravegherea birourilor unde angajații își desfășoară activitatea zilnică este extrem de restrictivă.
Conform legii naționale de punere în aplicare a GDPR (Legea 190/2018), dacă monitorizezi video zonele de lucru, ești obligat să demonstrezi că:
-alte metode mai puțin intruzive (cum ar fi cartelele de acces sau auditurile software) au fost testate anterior și nu au funcționat.
-ai consultat sindicatul sau reprezentanții angajaților cu cel puțin 20 de zile înainte de pornirea camerelor.
Important: Camerele video în spații de relaxare, sufragerii, bucătării, vestiare sau toalete sunt strict interzise și atrag direct amenzile maxime (până la 4% din cifra de afaceri).
3. Greșeala anului 2026: Subcontractarea firmelor de pază fără proceduri clare
Un caz recent din iunie 2026 a pus pe jar industria de securitate: o firmă de pază a fost amendată de ANSPDCP deoarece un singur angajat (paznic) a permis accesul unui terț în camera de monitorizare, iar imagini de pe camere au ajuns pe internet.
Ce înseamnă asta pentru afacerea ta?
Dacă externalizezi serviciul de pază, firma respectivă este „persoană împuternicită”. Prin contract, ești obligat să le trasezi instrucțiuni tehnice și organizatorice stricte.
1.Restricționează accesul la DVR/NVR:Măsură tehnică.
Concluzie
În 2026, securitatea fizică nu mai poate fi implementată „după ureche”. Camerele CCTV sunt considerate instrumente de prelucrare a datelor biometrice sau de comportament la scară largă.
Dacă sistemul tău nu are în spate o Notă de Informare corectă, un Test de Interes Legitim (DPIA) semnat și o procedură strictă de acces la imagini, nu ai un sistem de securitate, ci o vulnerabilitate juridică majoră.